b&b collection

Glosar

Acumulator

Sursa de energie a ceasului quartz. Unele ceasuri sunt echipate cu baterii reincarcabile - acumulatori - care pot fi reincarcate folosind ca sursa energia solara, termica, cinetica, s.a.

Afisaj

Un indicator controlat mecanic, electric sau electronic care ne arata ora si alte functii pe care le detine ceasul. Astfel, ceasurile pot avea indicatoare analoge (ace care se deplaseaza pe cadran) sau un afisaj electronic cu LED-uri, LCD sau panoul electro-luminescent. Unele modele de ceas prezinta o combinatie intre cele doua variante, denumita ana-digi, avand si indicatoare si afisaj electronic.

Alarma

Functie a ceasului care face ca acesta sa emita un sunet la o ora presetata.

a.m.

antemeridian. Termen utilizat pentru a descrie intervalul de timp dintre ora 0:00 (miezul noptii) si 12:00 (amiaza).

Amortizor de socuri

Un sistem menit sa atenueze socurile receptionate de catre pivotii axului balansierului. Majoritatea ceasurilor produse astazi utilizeaza sistemul Incabloc ®.

Ana-digi

Tip de afisaj care prezinta atat indicatoare analoge (ace), cat si afisaj electronic/digital.

Analog

Tip de ceas sau afisaj ce prezinta indicatoare analoge, adica clasicele ace de ceasornic care se rotesc pe cadran.

Anti-reflex(ie)

Tratament aplicat pe geamul ceasului (pe o singura parte sau ambele) pentru a preveni reflectarea luminii in acesta, sporind astfel vizibilitatea afisajului.

Apertura

Un orificiu realizat in cadranul ceasului menit sa ofere vizibilitate unei functii sau componente a mecanismului. Prin apertura, ceasul poate afisa ora, data, ziua saptamanii, luna, anul, anul bisect, fazele Lunii, s.a. De asemenea, componente animate ale ceasului pot fi admirate prin intermediul aperturii, cum ar fi roata balansierului, roata ancora sau intregul ansamblu al esapamentului, prin urmare intalnim acest element de design cu precadere la ceasurile mecanice, fie ele cu armare manuala sau automata.

Arc balansier

Un arc extrem de subtire pozitionat in interiorul rotii balansierului, care asigura miscarea de du-te vino a acesteia.

Arc principal

Componenta a mecanismului mecanic ce constituie sursa de energie. La incarcarea ceasului, fie manual prin intermediul remontoarului, fie automat prin simpla miscare a mainii, arcul principal se strange. La destindere acesta pune in miscare trenul de roti. Arcul principal se gaseste in barilet, o roata cilindrica zimtata.

Argint

Argintul este un metal pretios de culoare alba-cenusie, stralucitor, maleabil si ductil, avand diferite intrebuintari. In industria orologera, argintul este utilizat la realizarea anumitor componente precum carcasa, bratara, catarama.

Asamblare

Procesul de montare al componentelor unui mecanism. In trecut, acest proces era efectuat manual dar astazi, operatiunile au fost, in mare parte, automatizate. Cu toate acestea, elementul uman este inca primordial, mai ales pentru inspectie si testare.

ATM

Unitate de masura pentru presiune. Prescurtare de la "atmosfera". 1 ATM ~ 1 BAR.

Aur

Metal pretios, de culoare galbena, stralucitor, maleabil si ductil. In industria orologera aurul este utilizat la placarea anumitor componente (carcasa, bratara, bezel, catarama, s.a.) sau, mai rar, la realizarea in intregime a componentei. Aurul este disponibil in diverse versiuni de culoare (galben, alb, roz) si carataj (14kt, 18kt, 24 kt, s.a.).

Balansier

Componenta circulara si mobila a mecanismului de ceas care oscileaza in jurul propriei axe. Balansierul este cuplat cu arcul balansierului care ii da miscarea de dute-vino prin care divide timpul in unitati exacte si egale. Fiecare miscare inainte-inapoi a sistemului (tic-tac) poarta numele de oscilatie, iar fiecare oscilatie cuprinde doua vibratii. Astfel, un balansier poate sa aiba 18.000 de vibratii pe ora (2.5 Hz), 21.600 v/h (3 Hz), 28.800 v/h (4 Hz), 36.000 v/h (5 Hz) s.a.m.d.

Bar

Unitate de masura pentru presiune.

Barilet

Bariletul este o componenta a ceasului mecanic formata dintr-o cutie cilindrica si o roata zimtata. Bariletul contine arcul principal, cel care alimenteaza ceasul cu energie.

Barometru

Functie intalnita la ceasurile electronice, ce indica presiunea cu ajutorul unor senzori speciali. Valorile presiunii sunt exprimate in bari (bar) sau atmosfere (atm) sau inHg (inci coloana de mercur).

Baterie

Bateria este sursa de energie a ceasului. Intalnita la ceasurile quartz, aceasta ii ofera energia necesara pentru a indica ora si pentru a opera diverse functii. Durata de viata a bateriei depinde de cat de des sunt folosite functiile ceasului si pe ce perioade de timp. De exemplu, utilizarea functiei cronograf va epuiza bateria mult mai repede decat daca ceasul pur si simplu afiseaza ora.

Baterie reincarcabila

Sursa de energie a ceasului. Unele ceasuri sunt echipate cu baterii reincarcabile - acumulatori - care pot fi reincarcate folosind ca sursa energia solara, termica, cinetica, s.a.

Bezel

Bezelul - sau inelul - este o componenta a ceasului, pozitionata pe carcasa. Rolul acestuia poate fi pur estetic (caz in care este placat cu aur sau incrustat cu diamante, de exemplu) sau functional - pentru cronometrare, setare alarma, rotirea unor scale cu ajutorul carora se efectueaza calcule, s.a. Bezelul poate fi fix sau rotativ (uni sau bidirectional).

Bratara

Bratara este un accesoriu ce permite purtarea ceasului la mana. Atunci cand ne referim la bratara vorbim despre materiale precum otelul, titanul, aurul, argintul, aluminiul si altele, intr-o mare varietate de forme si culori.

Busola

Functie intalnita la ceasurile quartz, ce indica directia cu ajutorul unor senzori speciali.

Buton

Componenta a ceasului ce permite efectuarea setarilor si operarea functiilor (un exemplu cunoscut: pornirea si oprirea cronografului). Mentiune importanta: butoanele nu trebuie operate atunci cand ceasul este umed, in medii de abur sau sub apa!

Cadran

O placa din metal sau alt material, pe care sunt localizate diverse afisaje ale ceasului. Cadranele variaza foarte mult ca forma, decoratiuni, material etc. Indicatiile sunt date de numere (romane sau arabe), diviziuni sau simboluri de diferite tipuri. Pentru o nota de design cadranul poate prezenta o apertura sau poate fi scheletonizat.

Calendar (Data)

Ceasurile cu calendar afiseaza data fara a tine cont de variatiile de lungime ale lunilor. Din acest motiv, se impune corectarea manuala a datei de cinci ori pe an. Aditional datei, unele ceasuri cu calendar indica ziua saptamanii, luna, anul si, la unele modele, fazele Lunii.

Indicatorii calendarului se afla printre cele mai utile functii ale ceasului, acestia aparand chiar inaintea minutarului. Avand la baza un sistem de roti diferential ce porneste cu rotita orarului, calendarul "simplu" nu tine cont de lunile cu mai putin de 31 de zile sau de anii bisecti. Prin urmare, purtatorul ceasului trebuie sa corecteze manual calendarul de cinci ori pe an: la sfarsitul lunilor Februarie, Aprilie, Iunie, Septembrie si Noiembrie, utilizand un buton sau remontoarul.

Majoritatea ceasurilor echipate cu calendar prezinta doar data, intr-o apertura mica situata pe cadran, in diverse pozitii (de ex. la ora 3, 4, 6). Alte modele afiseza aditional datei informatii precum ziua saptamanii, luna, fazele Lunii sau anotimpul, prin intermediul unor indicatoare (limbi) sau inscriptii pe discuri, vizibile prin aperturi.

Mecanismul de schimbare a datei cel mai des intalnit este cel gradual ("trailing"). In teorie, modificarea datei se face la miezul noptii (12:00 a.m.), dar mecanismul ceasului realizeaza acest lucru pe durata a cateva ore, interval diferit in functie de mecanism (marja intervalului este aprox. 9:00 p.m - 2:00 a.m.). In acest interval orar este recomandat ca data sa nu fie setata deoarece mecanismul este in proces de modificare a datei odata cu trecerea intr-o noua zi. In caz contrar, rotirea remontoarului poate duce la fortarea sistemului de roti responsabil cu schimbarea datei, rezultand in defectiuni la nivelul mecanismului.

Calendar perpetuu

Ceasurile cu calendar afiseaza data fara a tine cont de variatiile de lungime ale lunilor. Din acest motiv, se impune corectarea manuala a datei de cinci ori pe an. Aditional datei, unele ceasuri cu calendar indica ziua saptamanii, luna, anul si, la unele modele, fazele Lunii.

Ceasurile echipate cu calendar perpetuu sunt adevarate opere ale orologeriei, istoria lor avandu-si inceputul undeva spre sfarsitul secolului al XVIII-lea. Majoritatea mecanismelor cu calendar perpetuu utilizeaza un sistem de roti diferential ce porneste cu rotita orarului si poate cuprinde pana la cateva sute de rotite, punti si alte componente.

Calendarul perpetuu ramane in continuare o complicatie clasica, perfectionata de-a lungul timpului de catre ceasornicari iscusiti prin intermediul a noi inovatii, rezultand versiuni de dimensiuni din ce in ce mai reduse si care incorporeaza sisteme de corectare mult mai sofisticate.

Calibru

In secolul al XVI-lea, denumirea de "calibru" era utilizata pentru a descrie forma si dimensiunile unor componente de mecanism de ceas: coloane, roti, bartilet, etc. Inca de atunci, calibrul a fost folosit pentru a indica forma mecanismului, a puntilor, originea ceasului, numele producatorului, s.a. Astazi, indica pur si simplu mecanismul in sine; este un cod format din litele si cifre, descris in ligne sau milimetri.

Carcasa

Componenta a ceasului ce gazduieste mecanismul ceasului si care il protejeaza de praf, umezeala si socuri. Carcasa unui ceas poate fi disponibila intr-o mare varietate de desing-uri, materiale si culori.

Caseta arcului

Cunoscuta si sub denumirea de barilet, este o caseta cilindrica subtire ce contine arcul principal. Roata zimtata a acesteia actioneaza sistemul de roti.

Catarama

Sistem cu ajutorul caruia se securizeaza cureaua ceasului. In majoritatea cazurilor aceasta este produsa din acelasi material ca si carcasa, din metale precum otelul sau titanul, sau alte cauciuc, plastic, etc.

Ceas

Un dispozitiv ce masoara si indica timpul. Un ceas este format din trei elemente principale: mecanismul, carcasa si cadranul cu indicatoarele. Ceasul poate fi considera un instrument de masurare a orei, un accesoriu, o bijuterie. Exista o multitudine de tipuri de ceasuri, judecand dupa modalitatea in care sunt purtate, forma, utilitate, metoda de incarcare, precizie si alte particularitati.

Ceas automatic

Ceasul automatic este acel ceas al carui arc principal este strans de catre miscarea naturala a incheiturii purtatorului, nemaifiind necesara intoarcerea manuala. In interiorul carcasei ceasului (de obicei vizibil prin capacul transparent), se va afla un rotor circular care se va roti in ambele sensuri datorita miscarii bratului. Astfel, miscarea bratului purtatorului va fi transpusa intr-o miscare circulara, care prin intermediul angrenajului va strange arcul principal.

Unele ceasuri automatice pot fi intoarse si manual, pentru a evita oprirea ceasului atunci cand acesta nu este purtat la mana.

Denumirea ceasului automatic in limba engleza este automatic / self-winding / mechanical.

Ceas mecanic

Ceasul mecanic este alimentat prin strangerea unui arc din otel, care la destindere actioneaza angrenajul, punand in miscare indicatoarele ceasului. In limba engleza ceasul mecanic este denumit mechanical / hand-winding watch.

Ceas quartz

Acel mecanism care functioneaza in baza a trei componente: oscilatorul quartz, motorul pas cu pas (stepper) si circuitul integrat (CI). Oscilatorul quartz emite un semnal la fiecare frecventa precisa, care este apoi transformat de motorul pas cu pas in miscarea indicatoarelor.

Ceramica

Ceramica este un material inovator, folosit in lumea orologeriei la realizarea carcaselor, a bratarilor si a bezelurilor de ceas. Ceramica impresioneaza prin estetica deosebita obtinuta in urma polisarii. Denumirea provine din grecescul "keramos" care se traduce prin "olarit, ceramica arsa".

Materialul brut din care este obtinuta ceramica este pudra de oxid de zirconiu sau carbura de titan, ale carei granule au dimensiunea de 1/1000 de mm, adica aproximativ 1/50 din diametrul unui fir de par. Diversele componente sunt supuse unor temperturi de aproximativ 1500 º C, intr-un proces de sintetizare, care sporesc duritatea ceramicii.

Avantaje:

Greutate mica

Nu provoaca alergii

Usor de intretinut si curatat

Dezavantaje:

Casabila. La contactul cu o suprafata dura, ceramica se sparge.

Circuit integrat

Un grup de componente electronice si conectorii acestora, care efectueaza una sau mai multe functii. Circuitele integrate din ceasurile quartz au, ca si dimensiune, cativa milimetri patrati.

Complicatie

Orice functie a ceasului in afara de indicarea orei, minutelor si secundelor, indiferent daca mecanismul este mecanic (cu armare manuala sau automata) sau electronic. Tourbillon-ul si sistemul de incarcare automata sunt considerate complicatii chiar daca nu se incadreaza in definitia generica. Complicatiile se impart urmatoarele categorii: acustice (alarma, minute repeater, s.a.), silentioase, astronomice (calendar simplu, calendar perpetuu, ora siderala, s.a.), masurare de timpi scurti (cronograf), complicatii de concept si productie (tourbillon, sistem incarcare automata), complicatii inspirate de viata de zi cu zi (ora mondiala, cronograf fly-back, indicator rezerva de energie) si ultra-complicatii.

Componenta

Piesa folosita pentru crearea sau repararea ceasului.

Coronita

Coronita este un buton canelat sau zimtat, localizat pe carcasa ceasului, in majoritatea cazurilor in dreapta, utilizat pentru incarcarea acestuia (in cazul unui mecanism mecanic sau automatic) si/sau efectuarea setarilor. La unele ceasuri, coronita este infiletabila.

Cronograf

Chronos - timp

Graph - scriere

Cronograful este un ceas ce indica timpul real si, in paralel, permite masurarea intervalelor de timp. Cronograful poate fi pornit, oprit si readus la zero (resetat) la comanda pentru a masura durata unei cincimi de secunda (1/5), a unei zecimi de secunda (1/10) sau chiar a unei sutimi (1/100 de secunda) fara a afecta timpul real. Counterele cronografului (in general 30 minute sau 12 ore) inregistreaza numarul total de rotatii pe care le efectueaza secundarul cronografului.

Functia cronograf poate fi animata de mecanisme quartz, automatice sau mecanice.

Cronograful "Split seconds" este folosit pentru a cronometra doua evenimente diferite, care incep in acelasi timp, dar nu se incheie simultan. Are doua indicatoare ale secundelor cronografului, care se rotesc impreuna, unul deasupra celuilalt. Dupa pornirea cronografului, unul dintre secundare poate fi oprit si astfel se obtine un timp intermediar, in timp ce celalalt indicator continua sa cronometreze.

Cronometru

Ceasul cronometru reprezinta un ceas cu secundar, de o inalta precizie, al carui mecanism a fost supus unor teste riguroase de catre o institutie oficiala neutra. In Elvetia, C.O.S.C. (Controle Officiel Suisse des Chronometres) are dreptul de a elibera certificate de cronometru.

Fiecare mecanism a fost testat individual timp de cateva zile consecutive, in 5 pozitii si la 3 temperaturi diferite. Un mecanism certificat C.O.S.C. trebuie sa aiba o acuratete de 2/4 sec/zi. Numai mecanismele ce satisfac criteriile de precizie conform standardului ISO3159, li se acorda un certificat oficial de cronometru.

Desi cronograful poate fi folosit pentru a masura intervale de timp, el nu poate fi numit cronometru decat daca a fost oficial certificat in acest sens. Doar 3% din productia totala de ceasuri elvetiene obtin certificat COSC.

Curea

Cureaua este un accesoriu ce permite purtarea ceasului la mana. Atunci cand ne referim la curea, vorbim despre materiale precum pielea, satinul, cauciucul, siliconul, plasticul, materialele textile, intr-o mare varietate de forme si culori.

Pentru securizarea la incheitura mainii, cureaua unui ceas poate dispune de o catarama clasica sau un sistem deploiant - in majoritatea cazurilor gravate cu numele sau logo-ul producatorului.

Data (Calendar)

Ceasurile cu calendar afiseaza data fara a tine cont de variatiile de lungime ale lunilor. Din acest motiv, se impune corectarea manuala a datei de cinci ori pe an. Aditional datei, unele ceasuri cu calendar indica ziua saptamanii, luna, anul si, la unele modele, fazele Lunii.

Indicatorii calendarului se afla printre cele mai utile functii ale ceasului, acestia aparand chiar inaintea minutarului. Avand la baza un sistem de roti diferential ce porneste cu rotita orarului, calendarul "simplu" nu tine cont de lunile cu mai putin de 31 de zile sau de anii bisecti. Prin urmare, purtatorul ceasului trebuie sa corecteze manual calendarul de cinci ori pe an: la sfarsitul lunilor Februarie, Aprilie, Iunie, Septembrie si Noiembrie, utilizand un buton sau remontoarul.

Majoritatea ceasurilor echipate cu calendar prezinta doar data, intr-o apertura mica situata pe cadran, in diverse pozitii (de ex. la ora 3, 4, 6). Alte modele afiseza aditional datei informatii precum ziua saptamanii, luna, fazele Lunii sau anotimpul, prin intermediul unor indicatoare (limbi) sau inscriptii pe discuri, vizibile prin aperturi.

Mecanismul de schimbare a datei cel mai des intalnit este cel gradual ("trailing"). In teorie, modificarea datei se face la miezul noptii (12:00 a.m.), dar mecanismul ceasului realizeaza acest lucru pe durata a cateva ore, interval diferit in functie de mecanism (marja intervalului este aprox. 9:00 p.m - 2:00 a.m.). In acest interval orar este recomandat ca data sa nu fie setata deoarece mecanismul este in proces de modificare a datei odata cu trecerea intr-o noua zi. In caz contrar, rotirea remontoarului poate duce la fortarea sistemului de roti responsabil cu schimbarea datei, rezultand in defectiuni la nivelul mecanismului.

Daca modificarea datei este absolut necesara, se poate recurge la urmatoarea procedura: se seteaza ora la o ora in afara intervalului 9:00 p.m. – 2:00 a.m., se modifica data, iar apoi se seteaza ora curenta.

Daca modificarea datei este absolut necesara, se poate recurge la urmatoarea procedura: se seteaza ora la o ora in afara intervalului 9:00 p.m. – 2:00 a.m., se modifica data, iar apoi se seteaza ora curenta.

In cele mai multe cazuri, data ceasului se modifica tragand remontoarul in cea de-a doua pozitie exterioara. In cazul modelor ce prezinta si ziua saptamanii, setarea datei si a zilei saptamanii se realizeaza cu remontoarul in cea de-a doua pozitie exterioara, diferind doar directia (in sensul acelor sau in sens invers acelor).

Deploiant

Sistem de securizare a bratarii ceasului.

Diamant

Diamantul este cel mai dur material natural cunoscut si poate fi slefuit doar de pudra de diamant sau derivati. Denumirea de diamant provine din cuvantul grecesc ADAMAS = "de neinvins" sau "de necucerit". In industria orologera, diamantele sunt utilizate pentru infrumusetarea cadranului, a carcasei sau a bezelului. Pentru a clasifica diamantele, exista patru criterii, numite cei 4C: Carate, Claritate, Culoare si Taietura (cut).

DLC

Acronim pentru Diamond Like Coating. Este un tip de placare, utilizat la placarea componentelor ceasului (carcasa, bratara, sistem de inchidere, remontoar, s.a.)

Ebauche

Mecanism de ceas incomplet. Pana in 1850, ebauche era format din placa inferioara, tije, tambur si barilet. Vechii ceasornicari din Geneva il numea "le blanc" (adica "alb"). La inceputul secolului al 19-lea ebauche era format din doua placi cu coloane si tije, barilet, tambur, index, clichet si roata bariletului si cateva suruburi pentru asamblare. Aceste componente erau putin pilite si frezate. Ebauche-ul de astazi este un mecanism de ceas cu sau fara rubine, caruia ii lipsesc organul regulator, arcul principal, indicatoarele sau cadranul.

Email

O substanta sticloasa al carei componenta principala este bioxidul de siliciu amestecat cu diversi oxizi (metale de tranzitie) pentru a crea o vasta paleta de culori. Emailul este utilizat pentru a decora componentele metalice ale unui ceas, in special pentru a infrumuseta cadranul.

E.O.L.

E.O.L.End Of Life. Sistem care indica faptul ca bateria urmeaza a se epuiza. Modul prin care avertizeaza este miscarea secundarului la interval de cate 2 secunde (durata depinde de modelul mecanismului). Chiar si pe durata activarii functiei E.O.L. ceasul continua contorizarea corecta a timpului intern. Dupa ce bateria este reincarcata sau inlocuita, secundarul isi va relua miscarea normala, la intervale de cate 1 secunda.

Esapament

Sistem fixat intre sistemul de roti si organul regulator. Rolul esapamentului este acela de a mentine oscilatiile organului regulator, i.e. balansierul, si de a-i furniza energie. Energia transmisa in mod constant de arcul principal trebuie divizata in unitati exacte pentru a contoriza timpul. Esapamentul transforma energia in impulsuri. Daca aceasta componenta nu ar fi fost prezenta, rotile s-ar invarti prea repede, iar arcul principal s-ar destinde in cateva secunde. Esapamentul este, astfel, legatura cu organul regulator si distribuie impulsurile catre balansier.

Esapamentul elvetian cu ancora este astazi utilizat in marea majoritate a ceasurilor. Acesta este format din furca ancora cu doi paleti din safir si roata ancora. Furca ancora are rolul de a transforma miscarea circulara a rotii intr-o miscare oscilanta care anima oscilatorul. Astfel, efectueaza o miscare sacadata, corespunzatoare ticaitului pe care il putem auzi atunci cand un ceas mecanic este in functiune.

Etablissage

Termen frantuzesc pentru metoda de manufacturare a ceasurilor si/sau mecanismelor prin asamblarea diferitelor lor componente. In mod general, include urmatoarele operatiuni: receptia, inspectia si stocarea "ebauche-ului", elementele regulatoare si alte piese ale mecanismului; asamblarea; temporizarea; fixarea cadranului si a indicatorilor; incasetarea; inspectia finala inainte de ambalare si trimitere.

Etablisseur

Termen frantuzesc dat unui producator de ceasuri care este angajat numai in asamblarea ceasurilor, fara a produce si componentele, acestea fiind cumparate de la furnizori specializati.

Fazele Lunii

Ceasurile echipate cu functia Fazele Lunii urmaresc si indica progresia Lunii de-a lungul celor patru faze: Luna Noua, Primul Patrar, Luna Plina si Al doilea Patrar.

O componenta remarcabila a calendarului perpetuu, complicatia fazele Lunii este intalnita ca si functie de sine statatoare atat la ceasurile de mana, cat si la cele de buzunar.

Fazele Lunii sunt ilustrate pe un disc vizibil printr-o apertura din cadranul ceasului. La unele modele, situatii mai rar intalnite, functia este evidentiata de catre un indicator. In cazul unui ceas clasic cu fazele Lunii, acest disc pe care sunt prezente doua desene ale Lunii este animat de catre o rotita cu 59 de zimti. Un stift avanseaza rotita cu un zimt la fiecare 24 de ore. Intervalul afisat de catre un ceas obisnuit echipat cu aceasta complicatie este de 29.5 zile, pe cand in realitate Luna inconjoara Pamantul in 29 de zile, 12 ore, 44 de minute si 2.8 secunde (29,53 zile). Astfel, sistemul are o marja de eroare de o zi la fiecare 2 ani, 7 luni si aproximativ 20 de zile.

Ceasurile superioare incorporeaza un sistem mai complex si mai precis, cunoscut sub denumirea de "fazele Lunii astronomice". Discul este animat de o rotita cu 135 de zimti, iar diferenta dintre afisajul ceasului si intervalul real al revolutiei Lunii este de o zi la fiecare 122 de ani.

Foot / feet / ft

CUnitate de masura pentru lungime. 1 ft = 30.48 cm. In romana: "picior/picioare".

Functie

Sistem operativ al ceasului ce permite afisarea a diverse valori si unitati.

Galvanizare

Procedura prin care se placheaza componente ale ceasului (carcasa, bratara, catarama, s.a.).

Garnitura

Garnitura este o componenta de dimensiuni mici, dar cu o importanta majora. Realizata de obicei din cauciuc sau pluta, garnitura protejeaza mecanismul ceasului de praf, umezeala si murdarie, impiedicandu-le sa intre in carcasa.

Geam

Un strat subtire din sticla sau material sintetic transparent, menit sa protejeze cadranul ceasului. Integritatea geamului ceasului este importanta nu doar pentru vizibilitatea afisarii orei, ci si pentru etanseitatea ceasului. Cele mai intalnite materiale din care este fabricat geamul sunt safirul cristal, sticla minerala si alte derivate. Unele modele sunt tratate cu unul sau doua straturi antireflex pentru a evita reflectarea luminii, si astfel pentru a spori vizibilitatea.

GMT

Prescurtare pentru Greenwich Mean Time. GMT este un sistem orar care se referea la inceput la timpul solar de la Observatorul Regal din Greenwich, Londra, UK, iar mai tarziu a fost adoptat ca si standard al orei la nivel global. In orologerie, GMT ne indica o functie a ceasului ce afiseaza ora intr-o a doua zona de fus orar (sau, dupa caz, in mai multe zone de fus orar).

Hertz (Hz)

Hertz-ul este unitatea de masura pentru frecventa definit ca numarul de cicluri pe secunda. In orologerie, Hertz-ul este folosit pentru a exprima numarul de oscilatii ale balansierului. Cele mai frecvente valori intalnite sunt: 18.000 de vibratii pe ora (2.5 Hz), 21.600 v/h (3 Hz), 28.800 v/h (4 Hz), 36.000 v/h (5 Hz) s.a.m.d.

Hms

Hour Minutes Seconds. Ceas al carui afisaj este format din orar, minutar si secundar.

Hmsd

Hour Minutes Seconds Date. Ceas al carui afisaj este format din orar, minutar, secundar si data.

Incasetare

Procesul de introducere si fixare a mecanismului ceasului in carcasa.

Index

Indexurile orare sunt cifre romane sau arabe sau mici elemente aplicate, pozitionate in cele 12 pozitii ale orei, pentru a indica o unitate de timp. Pentru un plus de design, la unele modele indexurile orare pot sa lipseasca sau pot fi inlocuite de pietre pretioase.

Indicator

Indicatorul este un ac subtire realizat dintr-o folie de metal, care se deplaseaza deasupra unui cadran sau a unei scale pentru a indica timpul sau alte functii ale ceasului. Indicatoarele principale ale ceasului sunt orarul si minutarul, acompaniate de secundar.

Indicator fly-back

In cazul unui cronograf split-seconds, un secundar central aditional care se poate deplasa in timp ce ramane suprapus peste primul indicator, dar poate fi oprit independent si apoi readus inapoi pentru a porni din nou miscarea alaturi de primul indicator. De asemenea, poate fi oprit si readus la pozitia initiala (zero) impreuna cu primul indicator.

Infiletabil

Proprietate a unei componente de ceas de a se infileta.

Intoarcerea / incarcarea ceasului

Operatiune ce consta in strangerea arcului principal din interiorul mecanismului de ceas in vederea functionarii acestuia. Aceasta operatiune poate fi efectuata manual (rotind remontoarul) sau automat (cu ajutorul unui rotor care se va roti in jurul axului propriu atunci cand purtatorul ceasului misca mana).

Jumping Hour

"jump" = a sari

Complicatie a ceasului ce presupune afisarea orei intr-o apertura, valoarea indicata modificandu-se instantaneu la fiecare 60 de minute.

Kinetic

Tehnologie elaborata de catre producatorul de ceasuri japonez Seiko ce presupune sinergia perfecta intre mecanismele quartz si mecanice. Mecanismul kinetic a aparut ca urmare a provocarii de a crea un ceas quartz care isi genereaza propria energie. Componentele de baza ale mecanismului, inovatii remarcabile de altfel, sunt urmatoarele: micro-generator de electricitate, amplificator de tensiune electrica, circuit integrat cu consum minim de energie si motor pas cu pas. Micro-generatorul de electricitate cuprinde rotorul, rotita de transmitere, micro-rotorul, bobina si bateria reincarcabila.

LCD

Acronim pentru Liquid Crystal Display - Afisaj cu Cristale Lichide. Un tip de afisaj al ceasurilor electronice care ilustreaza cifre formate din bare de culoare inchisa pe un fundal deschis la culoare (sau invers) pentru a indica ora.

LED

Acronim pentru Light-Emitting Diode - dioda emitatoare de lumina. In industria ceasurilor, LED-urile sunt utilizate pentru iluminarea afisajului electronic, prin activare la apasarea unui buton.

Ligne

Unitate de masura veche utilizata in orologeria traditioanala, inainte de introducerea sistemului metric, pentru a descrie dimensiunea unui mecanism de ceas. 1 ligne = 2.2558 mm. 1 picior (ft) (') masura 12 inci ('') a cate 12 ligne fiecare ('''). Abrevierea uzuala este un triplu aprostrof (''') pozitionat imediat dupa valoare.

Luminescent(a)

Proprietate a unei componente de ceas de a emite lumina. Cele mai intalnite piese acoperite cu substanta luminescenta sunt indicatoarele si indecsii. Acest lucru se realizeaza pentru a permite citirea orei in intuneric sau conditii slabe de lumina.

Manufactura

Industria de ceasuri elvetiana utilizeaza acest termen pentru a face diferenta dintre o companie care produce un ceas aproape in intregime de una care doar asambleaza componentele achizitionate.

Mecanism

Ansamblul format din principalele componente si sisteme ale unui ceas: sistemul de incarcare si setare, arcul principal, sistemele de roti, esapamentul si organul regulator. Astfel ceasul cuprinde asa-numita "ebauche", componentele regulatoare si alte piese (arcuri, rubine, pivoti, pinioane, suruburi, punti, amortizoare de socuri, etc.).

Mecanism automatic

Mecanismul automatic este acel mecanism al carui arc principal este strans de catre miscarea naturala a incheiturii purtatorului, nemaifiind necesara intoarcerea manuala. In interiorul carcasei ceasului (de obicei vizibil prin capacul transparent), se va afla un rotor circular care se va roti in ambele sensuri datorita miscarii bratului. Astfel, miscarea bratului purtatorului va fi transpusa intr-o miscare circulara, care prin intermediul angrenajului va strange arcul principal.

Unele ceasuri automatice pot fi intoarse si manual, pentru a evita oprirea ceasului atunci cand acesta nu este purtat la mana.

Denumirea mecanismului automatic in limba engleza este automatic / self-winding / mechanical.

Mecanism mecanic

Mecanismul mecanic este alimentat prin strangerea unui arc din otel, care la destindere actioneaza angrenajul, punand in miscare indicatoarele ceasului. Mecanismul mecanic vine in diferite forme si dimensiuni pentru a se potrivi celor mai variate carcase. Dimensiunea mecanismului se masoara in ligne (1 ligne = 2.2558291 mm) sau milimetri. Fiecare mecanism detine o codificare, un calibru.

In limba engleza mecanismul mecanic este denumit mechanical / hand-winding movement.

Mecanism quartz

Acel mecanism care functioneaza in baza a trei componente: oscilatorul quartz, motorul pas cu pas (stepper) si circuitul integrat (CI). Oscilatorul quartz emite un semnal la fiecare frecventa precisa, care este apoi transformat de motorul pas cu pas in miscarea indicatoarelor.

Mecanism Swiss Made:

A fost asamblat in Elvetia.

A fost inspectat de catre producator in Elvetia.

Componentele elvetiene valoreaza cel putin 50% din valoarea totala, fara a pune la socoteala costul asamblarii.

Metal pretios

Metale pretioase sunt considerate aurul, argintul si metalele platinice. In orologerie, aceste metale sunt utilizate pentru a realiza anumite componente - mai rar - (carcasa, brata, catarama) sau pentru placarea acestora.

Micron

Unitate de masura pentru lungime in sistemul metric, echivalent cu o miime dintr-un milimetru. In industria orologera, unitatea micron este utilizata in special pentru a descrie grosime stratului de material folosit la placarea unei componente.

Minutar

Indicator al afisajului analog de ceas care indica minutele.

Minute Repeater

Ceas care emite sunete la comanda prin apasarea sau tragerea unui buton pentru a indica ora exacta in ore, sferturi de ora si minute. Aceasta complicatie a aparut la inceputul secolului al XVIII-lea, dar a fost brevetata abia in jurul anului 1750. Mecanismul ceasului emitea mecanic un numar precis de sunete, prin lovirea unor componente metalice, egal cu numarul de ore si de minute. Five-Minute Repeater putea sa emita sunete diferite pentru ore, sferturi de ora si intervale de 5 minute.

Modul

Un sistem aditional adus mecanismului, de exemplu calendar perpetuu. De asemenea, termenul este utilizat pentru a face referire la intreg mecanismul unui ceas electronic.

Mohs

Scala relativa a duritatii intocmit a de mineralogul austriac Friedrich Moh, ce masoara rezistenta la zgariere a unei substante. Scala se intinde de la valoarea 1 la 10, diamantul avand cea mai mare valoare (10), fiind astfel, cel mai rezistent. Imediat dupa diamant se pozitioneaza corindonul, din a carei varianta sintetica se realizeaza geamurile si capacele ceasurilor.

MOP

Acronim pentru Mother-of-Pearl. MOP este de fapt sidef, adica acea substanta iridescenta de pe interiorul cochiliei anumitor moluste. In orologerie, sideful este utilizat pentru infrumusetarea cadranelor.

Motor pas cu pas

Un motor electric care contine cel putin o componenta care se deplaseaza in "pasi". Cunoscut si sub denumirea de motor "Lavet" dupa inventatorul Marius Lavet, motorul pas cu pas este prezent in majoritatea ceasurilor quartz.

Nacru

Substanta iridescenta secretata de moluste. Sidef. In industria ceasurilor, nacrul este utilizat pentru infrumusetarea cadranelor.

Ora duala

Functie care permite ceasului sa afiseze simultan ora in locatia curenta precum si ora intr-o alta zona de fus orar.

Ora mondiala

Functie prin care ceasul afiseaza ora in diverse zone de fus orar din intreaga lume. Afisajul se face prin intermediul unor ferestre diferite sau al unei scale pozitionate pe marginea cadranului.

Orar

Indicator al afisajului analog de ceas care indica ora.

Oscilator

Oscilatorul este acea componenta a unui mecanism de ceas care are rolul de a produce sau mentine oscilatiile mecanice sau electrice. In cazul unui mecanism mecanic acesta este greutatea oscilanta/roata oscilatorului, iar in cazul unui ceas quartz este cristalul quartz.

Otel

Metal obtinut din imbinarea fierului cu o cantitate mica de carbon. In industria ceasurilor, otelul este utilizat pentru a realiza diverse componente, cum ar fi carcasa, remontoarul si butoanele, capacul, bratara, catarama, s.a. Iar otelul intarit este utilizat pentru piese precum suruburi, pinioane, etc.

Otel inoxidabil

Otelul inoxidabil este un aliaj pe baza de otel care este utilizat si in industria producatoare de ceasuri la realizarea a diverse componente.

Pave

Grup de pietre pretioase setate una langa cealalta in ideea de a acoperi o anumita suprafata. De exemplu, pentru a infrumuseta cadranul unui ceas, acesta poate fi setat pave cu diamante.

Pedometru

Functie intalnita cu precadere la ceasurile electronice care indica numarul de pasi efectuati de purtatorul ceasului.

Placare

Aplicarea unui metal sau aliaj pe suprafata unei componente de ceas (carcasa, bratara, bezel, catarama, etc.). Cele mai intalnite metode de placare utilizate in orologerie sunt galvanizarea, placarea ionica (IP) si depunerea fizica de vapori (PVD).

Placare ionica

Modalitate de acoperire a unei componente de ceas in conditii de vid.

p.m.

Post meridian. Termen utilizat pentru a descrie intervalul de timp dintre ora 12:00 (amiaza) si 0:00 (miezul noptii).

Punte

Placa metalica pe care sunt instalate diverse componente ale mecanismelor.

PVD

Physical Vapour Deposition. O modalitate de placare a componentelor de ceas ce presupune pulverizarea metalului cu care se face placarea (cel mai adesea intalnit, titanul), in conditii de vid, asupra componentei.

Quartz

Quartz-ul este compusul numit dioxid de siliciu. Quartz-ul este folosit in industria orologera la realizarea oscilatorului, componenta sub forma de furca a mecanismului de ceas ce poarta aceeasi denumire. Quartz-ul are proprietatea de a fi piezoelectric, adica vibreaza atunci cand i se da un impuls electric, frecventa cu care vibreaza fiind de 32.768 Hz.

Radio-controlat

Ceas care receptioneaza semnalul orar primit de la un emitator si apoi isi sincronizeaza ora cu semnalul receptionat. In functie de model, ceasul poate receptiona date despre ora, data, precum si setarea orei de vara.

Regulator

Ceas al carui orar, minutar si secundar nu se afla pe acelasi ax. Minutarul este pozitionat central, iar orarul si secundarul sunt localizate in ferestre separate. Modelul regulator a aparut prima oara la sfarsitul secolului al XVII-lea, in domeniul cronometriei, atunci cand ceasornicarii foloseau aceste simboluri de precizie pentru a verifica acuratetea ceasurilor.

Remontoar

Remontoarul este un buton canelat sau zimtat, localizat pe carcasa ceasului, in majoritatea cazurilor in dreapta, utilizat pentru incarcarea acestuia (in cazul unui mecanism mecanic sau automatic) si/sau efectuarea setarilor. La unele ceasuri, remontoarul este infiletabil.

Repeater

Ceas care emite sunete la comanda prin apasarea sau tragerea unui buton pentru a indica ora exacta in ore, sferturi de ora si minute. Aceasta complicatie a aparut la inceputul secolului al XVIII-lea, dar a fost brevetata abia in jurul anului 1750. Mecanismul ceasului emitea mecanic un numar precis de sunete, prin lovirea unor componente metalice, egal cu numarul de ore si de minute. Five-Minute Repeater putea sa emita sunete diferite pentru ore, sferturi de ora si intervale de 5 minute.

Retrograd

Indicator care se deplaseaza de-a lungul unei scale, iar la finalul ciclului, revine la valoarea initiala pentru a porni din nou. Acest tip de indicator poate prezenta diverse afisaje ale functiilor ceasului, precum ore, minute, secunde, ziua saptamanii, data, rezerva de energie, s.a.

Rezerva de energie

Durata de timp in care ceasul continua sa functioneze inainte de a necesita incarcare (fie manual rotind remontoarul, fie automat purtand ceasul la mana). Majoritatea modelelor de ceas automatice sunt prevazute cu un indicator al rezervei de energie, situat pe cadran.

Rezistenta la apa

Abilitatea unui ceas de a rezista infiltrarii apei. Rezistenta la apa a unui ceas se masoara in bari (unitatea de masura pentru presiune echivalenta cu ~ 1 atm). Producatorii indica rezistenta la apa in bari, atm sau metri sau ft. Rezistenta la apa depinde si de integritatea garniturilor, a geamului, a capacului, a remontoarului si butoanelor.

Rigla

Gradatii pe cadranul sau bezelul ceasului pe care se pot citi diverse valori corespunzatoare unor functii. Astfel, putem intalni rigla pentru tahimetru, telemetru, pulsometru. De asemenea, exista modele de ceas echipate cu multiple rigle rotative care prin miscari exacte pot efectua calcule (e.g. combustibilul ramas, viteza medie, distanta, etc.).

Roata

Componenta circulara care se roteste in jurul propriei axe si a carei functie este de a transmite energie sau miscare.

Rotor

Rotorul este o componenta esentiala a ceasului automatic. Este un disc semi-circular din metal care se roteste liber datorita miscarii mainii purtatorului ceasului pentru a strange arcul principal, in vederea incarcarii ceasului. Un sistem specific multiplica rotatiile rotorului pentru a strange arcul principal in mod continuu. Ceasurile automatice au (de obicei) capac transparent pentru a oferi vizibilitate la miscarea rotorului.

Rubin

Rubinele din interiorul mecanismului ceasului sunt pozitionate sub axurile rotilor sau acolo unde exista componente mobile pentru a reduce frictiunea. Acestea sunt realizate dintr-un corindon (oxid de aluminiu), un material foarte rezistent - valoarea 9 pe scala Mohs, cel mai dur dupa diamant - caruia i se adauga oxid de crom pentru a-i oferi nuanta rosiatica. Rubinul artificial a fost obtinut prima oara in 1902 de catre Auguste Verneuil, iar de atunci este singurul material utilizat ca si lagar in industria orologera. Printre avantajele rubinului sintetic pot fi enumerate costul redus, coeficient de frecare mic, neconductor.

Safir cristal

Tip de geam realizat din corindon sintetic.

Scala

Gradatii pe cadranul sau bezelul ceasului pe care se pot citi diverse valori corespunzatoare unor functii. Astfel, putem intalni scala pentru tahimetru, telemetru, pulsometru. De asemenea, exista modele de ceas echipate cu multiple scale rotative care prin miscari exacte pot efectua calcule (e.g. combustibilul ramas, viteza medie, distanta, gradul de inclinare, etc.).

Scheleton/Skeleton

Ceas al carei carcasa, cadran, capac sau diverse componente ale mecanismului sunt decupate sau realizate din material transparent pentru a permite vizibilitatea catre interiorul mecanismului.

Secundar

Indicator al afisajului analog de ceas care indica secundele.

Secundar periferic

Complicatie a ceasului in care secundarul nu se afla pe acelasi ax cu orarul si secundarul, in pozitia centrala, ci intr-un counter separat.

Sidef

Substanta iridescenta secretata de moluste. Nacru. In orologerie, sidefull este utilizat pentru infrumusetarea cadranelor.

Siliciu

Element chimic ale carui proprietati fizice remarcabile l-au transformat in alegerea perfecta in realizarea unor componente de ceas. De exemplu, o roata ancora realizata din silicu prezinta urmatoarele avantaje: inertie mica datorita greutatii reduse, proprietati bune la frecare, functionare fara lubrifiere si, prin urmare, utilizarea mai eficienta a energiei.

Silicon

Compus sintetic care in industria ceasurilor este utilizat la producerea unor componente precum carcasa, butoanele, remontoarul sau cureaua.

Sistem de roti

Set de roti zimtate ce transmite energia furnizata de arcul principal situat in interiorul bariletului catre esapament. Intr-un sistem de roti, zimtii unei roti pun in miscare zimtii de pe pinioanul rotii urmatoare.

Snooze

Alarma a ceasului care poate fi programata sa sune din nou dupa un anumit interval de timp (de obicei 5 minute).

Surub

O piesa utilizata pentru fixare si asamblare. Echipat cu filet surubul asigura o fixare mai buna. In productia ceasurilor, suruburile sunt utilizate atat in interiorul mecanismului, pentru fixarea diverselor componente de punti, precum si la exterior, pentru fixarea capacului sau a unor elemente decorative.

Tahimetru

Ceas echipat cu cronometru si scala tahimetrica, ce permite afisarea vitezei medii a unui obiect aflat in miscare, ce parcurge o distanta cunoscuta (1km sau 1 mila).

Telemetru

Un cronograf sau un subcadran ce prezinta o scala telemetrica cu ajutorul careia se masoara cu aproximatie distanta dintre un eveniment si un observator in functie de viteza sunetului. Calculul distantei se realizeaza folosind scala telemetrica si secundarul cronografului. Valorile de pe scala sunt exprimate in kilometri (km).

Exemplu: calcularea distantei dintre observator si o furtuna. Se porneste cronograful la vederea fulgerului si se opreste la auzul tunetului.

Viteza sunetului: 343,2 m/s

Timpul scurs dintre fulger si tunet: 3 sec

Distanta: 1029.6 ~ 1km

Telescop

Telescopul este un ax subtire din metal care permite atasarea curelei sau a bratarii de carcasa ceasului.

Temporizator

Functie a ceasurilor care permite contorizarea inversa a unui interval de timp.

Termometru

Functie intalnita la ceasurile electronice ce indica temperatura cu ajutorul unor senzori speciali. Unitatea de masura este º C sau F.

Ticait

Sunet emis de catre balansierul unui ceas mecanic sau automatic in timpul oscilatiilor acestuia. La fiecare vibratie sistemul emite un "tic" si apoi un "tac".

Titan

Metal recunoscut pentru raportul excelent rezistenta-greutate. Datorita proprietatilor extraordinare, titanul este ales ca material de productie in diverse industrii, printre care si in orologerie.

Tourbillon

Dispozitiv inventat si patentat in 1801 de catre un ceasornicar din Elvetia, care elimina erorile ceasului cauzate de catre forta gravitationala a pamantului, atunci cand ceasul se afla in pozitie verticala. Este format dintr-o cusca mobila ce contine toate componentele esapamentului, impruna cu roata balansierulu in centru. Acest sistem complex este una dintre cele mai ingenioase inventii din domeniul orologer.

Tren de roti

Set de roti zimtate ce transmite energia furnizata de arcul principal situat in interiorul bariletului catre esapament. Intr-un tren de roti, zimtii unei roti pun in miscare zimtii de pe pinioanul rotii urmatoare.

UTC

Acronim pentru Universal Time Coordinated - Ora Universal Coordonata. UTC este o combinatie intre timpul civil al meridianului 0 (timpul universal) si timpul fizic determinat cu cea mai mare precizie posibila (timpul atomic international). UTC este baza pentru ora legala, astfel, fusurile orare sunt exprimate ca si diferente pozitive (+) sau negative (-) fata de UTC.

Valva Heliu

Valva de heliu este un sistem de depresurizare ce permite heliului sa iasa din interiorul ceasului atunci cand acesta este purtat pentru activitati profesionale in camere presurizate sub apa. Exista doua tipuri de valve: automate si neautomate. In cazul unei valve neautomate, aceastra trebuie desfiletata/actionata pentru a elibera gazul din ceas. Acesta operatie NU se efectueaza cand ceasul este sub apa, in medii cu abur sau umed, intrucat se pune in primejdie etanseitatea ceasului.

Vibratie

Balansierul unui ceas mecanic efectueaza in general cinci vibratii pe secunda, adica 18000 vibratii pe ora (2.5 Hz). Ceasurile mai precise efectueaza 21.600 v/h (3 Hz), 28.800 v/h (4 Hz), 36.000 v/h (5 Hz) s.a.m.d. Doua vibratii (tic-tac) inseamna o oscilatie. Un ceas quartz efectueaza 64.000 de vibratii.

Vickers

Numele inginerului care a sugerat o noua metoda de masurare duritatii materialelor. Duritatea Vickers este calculata in functie de sectiunea diagonala a urmei lasata pe material de catre o piramida cu patru laturi din diamant, care este apasata asupra materialului cu o anumita forta.

WR

Acronim pentru Water Resistant - Rezistenta la apa, adica abilitatea unui ceas de a rezista infiltrarii apei.

Za

Componenta a bratarii ceasului.

Zirconiu

Dioxidul de zirconiu, cunoscut ca si zircon, este un material utilizat in industria orologera la ornarea diverselor componente de ceas: bezel, cadran, carcasa, bratara.