| Absorbant de socuri |
|
Cuzinet elastic care, intr-un ceas, are rolul de a absorbi socurile primite de la axul balansierului protejand astfel pivotii delicati.
|
|
| Actionare directa |
|
Se refera la un secundar care se deplaseaza cu miscari scurte.
|
|
| Afisaj |
|
Indicarea orei sau a altor date, fie prin indicatoare care se misca pe cadran (afisare analoga) fie prin numerale ce apar intr-una sau mai multe ferestre (afisare digitala sau numerica); aceste numerale pot fi completate de indicatii alfabetice (afisare alfanumerica) sau prin semne de orice alt fel. Exemplu: 12.05 MO 12.3 = 12 ore, 5 minute, Luni 12 martie.
|
|
| Apertura |
|
Deschizatura mica. Cadranele unor ceasuri (in limba franceza: montres a guichet) au aperturi in care sunt date anumite indicatii (data, ora etc).
|
|
| Applique |
|
Numere sau simboluri taiate dintr-o foaie metalica si lipite sau nituite pe cadran.
|
|
| Arc de ceasornic |
|
Arcul ce actioneaza ceasul si care se afla in caseta arcului.
|
|
| Asamblare |
|
Procesul de montare al componentelor unui mecanism. In trecut, acest proces era efectuat manual dar astazi, operatiunile au fost automatizate. Cu toate acestea, elementul uman este inca primordial, mai ales pentru inspectie si testare.
|
|
| Assortiment |
|
Termen frantuzesc pentru piesele din care se produce regulatorul.
|
|
| Balansier |
|
Piesa mobila, de obicei circulara, ce oscileaza in jurul axei sale de rotatie. Arcul spiral conectat la acesta il face sa se balanseze inainte si inapoi, divizand timpul in parti egale exacte. Fiecare din aceste miscari ale balansierului (tic-tac) se numeste oscilatie. O oscilatie este compusa din doua vibratii.
|
|
| Cadran |
|
Fata a ceasului, din metal sau alt material, pe care se afla diferite marcaje ce indica orele, minutele si secundele. Cadranele variaza foarte mult ca forma, decoratiuni, material etc. Indicatiile sunt date de numerale, diviziuni sau simboluri de diferite tipuri.
|
|
| Calibru |
|
Initial utilizat pentru a denota dimensiunea unui mecanism de ceas, acest termen denota astazi un tip de mecanism (calibru barbatesc, calibru automatic etc). Atunci cand un numar de calibru este insotit de marcajul producatorului, acesta poate indica si originea.
|
|
| Carcasa de ceas |
|
Recipient care protejeaza mecanismul ceasului de praf, umezeala si socuri. De asemenea, acesta confera un aspect atractiv ceasului ce poate face subiectul tendintelor din moda sau a gusturilor publicului.
|
|
| Caseta arcului |
|
Caseta cilindrica subtire ce contine arcul de ceasornic. Rama zimtata a acesteia actioneaza angrenajul.
|
|
| Ceas automatic |
|
Un ceas al carui arc de ceasornic este intors de miscarile bratului celui care il poarta. Pe bazele principiului atractiei gravitationale, un rotor se invarte si isi transmite energia arcului prin mijloacele unui mecanism adecvat. Sistemul a fost inventat Elvetia de catre Abraham-Louis Perrelet in secolul 18.
|
|
| Chablon |
|
Termen frantuzesc pentru un mecanism de ceas (fara a include cadranul si indicatorii), ale carui componente nu sunt asamblate.
|
|
| Chinga |
|
La carcasele ceasurilor, un ax fixat intre brate pentru atasarea baretei.
|
|
| Cronograf |
|
Ceas sau alt dispozitiv cu doua sisteme de timp independente: unul indica ora iar celalalt masoara scurte intervale de timp. Contoarele ce inregistreaza secundele, minutele si chiar orele pot fi pornite si oprite oricand. Astfel, este posibila masurarea exacta a duratei unui fenomen. A nu se confunda cu temporizatorul sau cronometrul.
|
|
| Cronometru |
|
Ceas ce a fost supus unei serii de teste de precizie intr-un institut oficial. Cerintele sunt foarte severe: cateva secunde pe zi in cele mai dure conditii de temperatura (pentru ceasurile mecanice).
|
|
| Data |
|
Numeral ordinal ce se refera la o zi a lunii (de ex.: 10 februarie). Ceas cu data: ceas ce indica data, luna si cateodata anul si fazele lunii. Cunoscut si sub denumirea de ceas-calendar sau calendar. Calendar perpetuu: ceas ce indica anii bisecti cat si data.
|
|
| Ebauche |
|
Termen frantuzesc (dar utilizat in principal in tari vorbitoare de limba engleza) pentru un mecanism incomplet, vandut ca set de piese ce cuprind platina principala, puntile, angrenajul, mecanismul de intoarcere si setare si regulatorul. Sistemul de temporizare, regulatorul si arcul de ceasornic nu fac parte totusi din acest "ebauche".
|
|
| Elemente regulatoare |
|
Set de piese ce cuprinde sistemul regulator (masa suspendata) si regulatorul.
|
|
| Etablissage |
|
Termen frantuzesc pentru metoda de manufacturare a ceasurilor si/sau mecanisme prin asamblarea diferitelor lor componente. In mod general include urmatoarele operatiuni: receptia, inspectia si stocarea "ebauche-ului", elementele regulatoare si alte piese ale mecanismului; asamblarea; temporizarea; fixarea cadranului si a indicatorilor; incasetarea; inspectia finala inainte de ambalare si trimitere.
|
|
| Etablisseur |
|
Termen frantuzesc pentru o fabrica de ceasuri care este angajata numai in asamblarea ceasurilor, fara a produce si componentele, acestea fiind cumparate de la furnizori specializati.
|
|
| Fabrica, manufactura |
|
In industria elvetiana de ceasuri, termenul manufactura este utilizat pentru o fabrica in care ceasurile sunt manufacturate aproape complet, diferit de un "atelier de terminage", care se ocupa doar de asamblare, reglare, fixarea indicatorilor si incasetarea.
|
|
| Geam |
|
Placa subtire din sticla sau material sintetic transparent, pentru a proteja cadranele ceasurilor.
|
|
| Incasetare |
|
Procesul de introducere si fixare a mecanismului ceasului in carcasa sa.
|
|
| Indicator |
|
Piesa fabricata din metal usor si subtire, variabil ca forma, ce se misca pe un cadran gradat. Ceasurile au in general trei indicatori ce arata orele, minutele si secundele.
|
|
| Indicator fly-back |
|
La un cronograf cu afisaj analog, un secundar central aditional poate sa ramana suprapus pe celalalt pe masura ce se misca, poate fi oprit independent si readus inapoi pentru a ajunge din urma celalalt indicator putand fi oprit si resetat la zero impreuna cu celalalt indicator. La un cronograf cu afisaj numeric, este o functie ce are acelasi efect.
|
|
| Intoarcerea |
|
Operatiune ce consista in strangerea arcului de ceasornic. Aceasta operatiune poate fi efectuata manual (cu ajutorul remontorului) sau automatic (cu ajutorul unui rotor).
|
|
| Manufacture d'horlogerie |
|
Termen frantuzesc pentru o fabrica de ceasuri ce produce ea insasi componentele necesare pentru fabricarea produselor sale.
|
|
| Mecanism |
|
Ansamblu format din principalele elemente si mecanisme ale unui ceas: mecanismul de setare si intoarcere, arcul de ceasornic, angrenajul, regulatorul. Anatomic vorbind, mecanismul este format din "ebauche", elementele regulatoare si alte componente.
|
|
| Mecanism percutant |
|
La un ceas, mecanism automatic sau actionat manual care loveste orele sau suna alarma (vezi Repetitor).
|
|
| Mijloc (al carcasei ceasului) |
|
Partea din mijloc a carcasei in care este montat mecanismul.
|
|
| Piatra pretioasa |
|
Piatra pentru reducerea frictiunii. In general fabricata din material sintetic, cu exceptia pietrelor semi-pretioase (rubine, safire, granat) care sunt utilizate pentru ceasurile de lux.
|
|
| Piese de schimb |
|
Piese componente fie pentru producerea de ceasuri sau pentru repararea lor.
|
|
| Platina principala |
|
Platina de baza pe care sunt montate toate celelalte piese ale mecanismului (parte a "ebauche-ului").
|
|
| Punte |
|
Piesa complementara fixata de platina principala pentru a forma rama unui mecanism de ceas. Celelalte piese sunt montate in interiorul ramei (parte a "ebauche-ului").
|
|
| Regulator |
|
Set de piese (roata a ancorei, parghie, cilindru) care converteste miscarea de rotatie a angrenajului intr-o miscare alternativa (balansul).
|
|
| Remontor |
|
Buton striat localizat pe carcasa ceasului si utilizat pentru intoarcerea arcului de ceasornic. Este de asemenea utilizat pentru setarea indicatorilor la ora exacta si pentru corectarea datei.
|
|
| Repetitor |
|
Ceas care bate ora cu ajutorul unui mecanism actionat de un buton ce se apasa sau stift.
|
|
| Rezistenta la apa |
|
Previne patrunderea apei in ceas. Carcasa rezistenta la apa are garniturile de etansare in asa fel fabricate incat sa previna patrunderea umezelii.
|
|
| Rotor |
|
Semi-disc din metal greu, care se invarte in carcasa unui ceas automatic cu ajutorul energiei produsa de miscarile bratului celui care il poarta. Greutatea acestuia are tendinta de a-l aduce inapoi la pozitia verticala. Demultiplicat de un dispozitiv special proiectat, rotatiile sale intorc in mod continuu arcul de ceasornic.
|
|
| Schelet |
|
Ceas a carui carcasa sau piese ale mecanismului sunt fabricate din material transparent, permitand vizionarea pieselor esentiale ale ceasului.
|
|
| Secunda |
|
Unitate de masura pentru timp. In Sistemul International este una dintre cele sapte unitati fundamentale. Este definita ca durata a 9 192 631 770 de perioade ale radiatiei ce corespunde tranzitiei dintre cele doua niveluri hiperfine ale starii fundamentale ale atomului de cesiu 133 in repaus la temperatura de 0 K. Definitia secundei a fost initial legata de perioada de rotatie a Pamintului in jurul propriei axe, prin impartirea unei zile solare medii in 24 de ore, a fiecarei ore in 60 de minute, si a fiecarui minut în 60 de secunde. Acest mod de definire a fost suficient de precis pina cind au aparut ceasuri mai exacte care au dovedit ca rotatia Pamintului nu are o perioada constanta. In 1960, secunda a fost redefinita ca fractiunea 1/31 556 925,9747 a anului tropic la 1900/01/0 la ora 12 timpul efemeridelor. In 1967, in urma progresului efectuat in realizarea ceasurilor atomice, secunda a fost din nou redefinita ca durata a 9 192 631 770 de perioade ale radiatiei ce corespunde tranzitiei dintre cele doua niveluri hiperfine ale starii fundamentale ale atomului de cesiu 133. In 1997 a fost adaugata precizarea temperaturii considerate: 0 K.
|
|
| Setarea orei |
|
Proces prin care indicatorii ceasului sunt adusi la pozitia corespunzatoare orei exacte.
|
|
| Tahimetru |
|
Instrument pentru masurarea vitezei. In ceasornicarie, temporizator sau cronograf cu cadran gradat de pe care viteza poate fi citita in kilometri per ora sau alta unitate.
|
|
| Temporizator |
|
Instrument utilizat pentru inregistrarea intervalelor de timp fara indicarea orei.
|
|
| Terminage |
|
Termen frantuzesc ce denota procesul de asamblare a pieselor in avantajul unui producator.
|
|
| Termineur |
|
Termen frantuzesc pentru un producator de ceasuri independent, angajat in asamblarea de ceasuri, totala sau in parte, in avantajul unui "etablisseur" sau "manufacturi" care furnizeaza piesele necesare.
|
|
| Tourbillon |
|
Dispozitiv ce are ca scop eliminarea erorilor de ritm in pozitii verticale. Acesta este compus dintr-o caseta in care se afla toate piesele regulatorului, cu balansierul in centru. Pinionul de esapament intoarce a patra roata fixata. Caseta face o rotatie pe minut, anuland astfel erorile.
|
|
| Vibratie |
|
Miscare a unui element oscilant, limitata de doua pozitii consecutive extreme. Balansierul unui ceas mecanic are in general cinci sau sase vibratii pe secunda iar un ceas cu frecventa inalta putand sa aiba sapte, opt sau chiar si zece vibratii pe secunda.
|
|
