| Absorbant de socuri |
|
Cuzinet elastic care, intr-un ceas, are rolul de a absorbi socurile primite de la axul balansierului protejand astfel pivotii delicati.
|
|
| Actionare directa |
|
Se refera la un secundar care se deplaseaza cu miscari scurte.
|
|
| Afisaj |
|
Indicarea orei sau a altor date, fie prin indicatoare care se misca pe cadran (afisare analoga) fie prin numerale ce apar intr-una sau mai multe ferestre (afisare digitala sau numerica); aceste numerale pot fi completate de indicatii alfabetice (afisare alfanumerica) sau prin semne de orice alt fel. Exemplu: 12.05 MO 12.3 = 12 ore, 5 minute, Luni 12 martie.
|
|
| Apertura |
|
Deschizatura mica. Cadranele unor ceasuri (in limba franceza: montres a guichet) au aperturi in care sunt date anumite indicatii (data, ora etc).
|
|
| Applique |
|
Numere sau simboluri taiate dintr-o foaie metalica si lipite sau nituite pe cadran.
|
|
| Arc de ceasornic |
|
Arcul ce actioneaza ceasul si care se afla in caseta arcului.
|
|
| Asamblare |
|
Procesul de montare al componentelor unui mecanism. In trecut, acest proces era efectuat manual dar astazi, operatiunile au fost automatizate. Cu toate acestea, elementul uman este inca primordial, mai ales pentru inspectie si testare.
|
|
| Assortiment |
|
Termen frantuzesc pentru piesele din care se produce regulatorul.
|
|
| Balansier |
|
Piesa mobila, de obicei circulara, ce oscileaza in jurul axei sale de rotatie. Arcul spiral conectat la acesta il face sa se balanseze inainte si inapoi, divizand timpul in parti egale exacte. Fiecare din aceste miscari ale balansierului (tic-tac) se numeste oscilatie. O oscilatie este compusa din doua vibratii.
|
|
| Cadran |
|
Fata a ceasului, din metal sau alt material, pe care se afla diferite marcaje ce indica orele, minutele si secundele. Cadranele variaza foarte mult ca forma, decoratiuni, material etc. Indicatiile sunt date de numerale, diviziuni sau simboluri de diferite tipuri.
|
|
| Calendar perpetuu |
|
Un ceas echipat cu complicatia "calendar perpetuu" afiseaza data, ziua saptamanii, luna, anul, anul bisect si, la unele modele, fazele Lunii, fara a necesita ajustari. Mecanismele echipate cu calendar perpetuu detin o "memorie mecanica" pentru 1.461 de zile (adica 4 ani), aceasta permitandu-le sa faca ajustarile necesare pentru lunile cu mai putin de 31 de zile, si respectiv, pentru anii bisecti.
Ceasurile echipate cu calendar perpetuu sunt adevarate opere ale orologeriei, istoria lor avandu-si inceputul undeva spre sfarsitul secolului al XVIII-lea. Majoritatea mecanismelor cu calendar perpetuu utilizeaza un sistem de roti diferential ce porneste cu rotita orarului si poate cuprinde pana la cateva sute de rotite, punti si alte componente.
Calendarul perpetuu ramane in continuare o complicatie clasica, perfectionata de-a lungul timpului de catre ceasornicari iscusiti prin intermediul a noi inovatii, rezultand versiuni de dimensiuni din ce in ce mai reduse si care incorporeaza sisteme de corectare mult mai sofisticate.
|
|
| Calibru |
|
Initial utilizat pentru a denota dimensiunea unui mecanism de ceas, acest termen denota astazi un tip de mecanism (calibru barbatesc, calibru automatic etc). Atunci cand un numar de calibru este insotit de marcajul producatorului, acesta poate indica si originea.
|
|
| Carcasa de ceas |
|
Recipient care protejeaza mecanismul ceasului de praf, umezeala si socuri. De asemenea, acesta confera un aspect atractiv ceasului ce poate face subiectul tendintelor din moda sau a gusturilor publicului.
|
|
| Caseta arcului |
|
Caseta cilindrica subtire ce contine arcul de ceasornic. Rama zimtata a acesteia actioneaza angrenajul.
|
|
| Ceas automatic |
|
Un ceas al carui arc de ceasornic este intors de miscarile bratului celui care il poarta. Pe bazele principiului atractiei gravitationale, un rotor se invarte si isi transmite energia arcului prin mijloacele unui mecanism adecvat. Sistemul a fost inventat Elvetia de catre Abraham-Louis Perrelet in secolul 18.
|
|
| Ceramica |
|
Ceramica este un material inovator, folosit in lumea orologeriei la realizarea carcaselor, a bratarilor si a bezelurilor de ceas. Ceramica garanteaza o rezistenta sporita la zgariere, impresionand totodata prin estetica deosebita obtinuta in urma polisarii.
Denumirea provine din grecescul "keramos" care se traduce prin "olarit, ceramica arsa".
Ce este?
Materialul brut din care este obtinuta ceramica este pudra de oxid de zirconiu sau carbura de titan, ale carei granule au dimensiunea de 1/1000 de mm, adica aproximativ 1/50 din diametrul unui fir de par. Diversele componente sunt supuse unor temperturi de aproximativ 1500° C, intr-un proces de sintetizare, care sporesc duritatea ceramicii.
Avantaje:
- Rezistenta foarte mare la zgariere (ceramica are gradul 9 pe scala Mohs, a doua valoare dupa diamant (care are 10), fiind mai rezistenta la zgariere decat otelul inoxidabil)
- Greutate mica
- Nu provoaca alergii
- Rezistenta la temperaturi mari
- Rezistenta la contactul cu substante chimice
- Usor de intretinut si curatat
Dezavantaje
- Casabila. La contactul cu o suprafata dura, ceramica se sparge.
|
|
| Chablon |
|
Termen frantuzesc pentru un mecanism de ceas (fara a include cadranul si indicatorii), ale carui componente nu sunt asamblate.
|
|
| Cronograf |
|
Chronos - timp
Graph - scriere
Cronograful este un ceas ce indica timpul real si, in paralel, permite masurarea intervalelor de timp.
Cronograful poate fi pornit, oprit si readus la zero (resetat) la comanda pentru a masura durata unei cincimi de secunda (1/5), a unei zecimi de secunda (1/10) sau chiar a unei sutimi (1/100 de secunda) fara a afecta timpul real. Counterele cronografului (in general 30 minute sau 12 ore) inregistreaza numarul total de rotatii pe care le efectueaza secundarul cronografului.
Functia cronograf poate fi animata de mecanisme quartz, automatice sau mecanice.
Operarea cronografului
- Apasati butonul "A". Cronograful va porni.
- Apasati din nou butonul "A". Cronograful se va opri.
- Pentru a reseta, apasati "B".
Cronograful "Split seconds" este folosit pentru a cronometra doua evenimente diferite, care incep in acelasi timp, dar nu se incheie simultan. Are doua indicatoare ale secundelor cronografului, care se rotesc impreuna, unul deasupra celuilalt. Dupa pornirea cronografului, unul dintre secundare poate fi oprit si astfel se obtine un timp intermediar, in timp ce celalalt indicator continua sa cronometreze.
|
|
| Cronometru |
|
Ceasul cronometru reprezinta un ceas cu secundar, de o inalta precizie, al carui mecanism a fost supus unor teste riguroase de catre o institutie oficiala neutra. In Elvetia, C.O.S.C. (Contrôle Officiel Suisse des Chronomètres) are dreptul de a elibera certificate de cronometru.
Fiecare mecanism a fost testat individual timp de cateva zile consecutive, in 5 pozitii si la 3 temperaturi diferite. Un mecanism certificat C.O.S.C. trebuie sa aiba o acuratete de 2/4 sec/zi. Numai mecanismele ce satisfac criteriile de precizie conform standardului ISO3159, li se acorda un certificat oficial de cronometru.
Desi cronograful poate fi folosit pentru a masura intervale de timp, el nu poate fi numit cronometru decat daca a fost oficial certificat in acest sens. Doar 3% din productia totala de ceasuri elvetiene obtin certificat COSC.
|
|
| Data (Calendar) |
|
Ceasurile cu calendar afiseaza data fara a tine cont de variatiile de lungime ale lunilor. Din acest motiv, se impune corectarea manuala a datei de cinci ori pe an. Aditional datei, unele ceasuri cu calendar indica ziua saptamanii, luna, anul si, la unele modele, fazele Lunii.
Indicatorii calendarului se afla printre cele mai utile functii ale ceasului, acestia aparand chiar inaintea minutarului. Avand la baza un sistem de roti diferential ce porneste cu rotita orarului, calendarul „simplu” nu tine cont de lunile cu mai putin de 31 de zile sau de anii bisecti. Prin urmare, purtatorul ceasului trebuie sa corecteze manual calendarul de cinci ori pe an: la sfarsitul lunilor Februarie, Aprilie, Iunie, Septembrie si Noiembrie, utilizand un buton sau remontoarul.
Majoritatea ceasurilor echipate cu calendar prezinta doar data, intr-o apertura mica situata pe cadran, in diverse pozitii (de ex. la ora 3, 4, 6). Alte modele afiseza aditional datei informatii precum ziua saptamanii, luna, fazele Lunii sau anotimpul, prin intermediul unor indicatoare (limbi) sau inscriptii pe discuri, vizibile prin aperturi.
Mecanismul de schimbare a datei cel mai des intalnit este cel gradual („trailing”). In teorie, modificarea datei se face la miezul noptii (12:00 a.m.), dar mecanismul ceasului realizeaza acest lucru pe durata a cateva ore, interval diferit in functie de mecanism (marja intervalului este aprox. 9:00 p.m – 2:00 a.m.). In acest interval orar este recomandat ca data sa nu fie setata deoarece mecanismul este in proces de modificare a datei odata cu trecerea intr-o noua zi. In caz contrar, rotirea remontoarului poate duce la fortarea sistemului de roti responsabil cu schimbarea datei, rezultand in defectiuni la nivelul mecanismului.
Daca modificarea datei este absolut necesara, se poate recurge la urmatoarea procedura: se seteaza ora la o ora in afara intervalului 9:00 p.m. – 2:00 a.m., se modifica data, iar apoi se seteaza ora curenta.
In cele mai multe cazuri, data ceasului se modifica tragand remontoarul in cea de-a doua pozitie exterioara. In cazul modelor ce prezinta si ziua saptamanii, setarea datei si a zilei saptamanii se realizeaza cu remontoarul in cea de-a doua pozitie exterioara, diferind doar directia (in sensul acelor sau in sens invers acelor).
|
|
| Ebauche |
|
Termen frantuzesc (dar utilizat in principal in tari vorbitoare de limba engleza) pentru un mecanism incomplet, vandut ca set de piese ce cuprind platina principala, puntile, angrenajul, mecanismul de intoarcere si setare si regulatorul. Sistemul de temporizare, regulatorul si arcul de ceasornic nu fac parte totusi din acest "ebauche".
|
|
| Elemente regulatoare |
|
Set de piese ce cuprinde sistemul regulator (masa suspendata) si regulatorul.
|
|
| Etablissage |
|
Termen frantuzesc pentru metoda de manufacturare a ceasurilor si/sau mecanisme prin asamblarea diferitelor lor componente. In mod general include urmatoarele operatiuni: receptia, inspectia si stocarea "ebauche-ului", elementele regulatoare si alte piese ale mecanismului; asamblarea; temporizarea; fixarea cadranului si a indicatorilor; incasetarea; inspectia finala inainte de ambalare si trimitere.
|
|
| Etablisseur |
|
Termen frantuzesc pentru o fabrica de ceasuri care este angajata numai in asamblarea ceasurilor, fara a produce si componentele, acestea fiind cumparate de la furnizori specializati.
|
|
| Fabrica, manufactura |
|
In industria elvetiana de ceasuri, termenul manufactura este utilizat pentru o fabrica in care ceasurile sunt manufacturate aproape complet, diferit de un "atelier de terminage", care se ocupa doar de asamblare, reglare, fixarea indicatorilor si incasetarea.
|
|
| Fazele Lunii |
|
Ceasurile echipate cu functia Fazele Lunii urmaresc si indica progresia Lunii de-a lungul celor patru faze: Luna Noua, Primul Patrar, Luna Plina si Al doilea Patrar.
O componenta remarcabila a calendarului perpetuu, complicatia fazele Lunii este intalnita ca si functie de sine statatoare atat la ceasurile de mana, cat si la cele de buzunar.
Fazele Lunii sunt ilustrate pe un disc vizibil printr-o apertura din cadranul ceasului. La unele modele, situatii mai rar intalnite, functia este evidentiata de catre un indicator. In cazul unui ceas clasic cu fazele Lunii, acest disc pe care sunt prezente doua desene ale Lunii este animat de catre o rotita cu 59 de zimti. Un stift avanseaza rotita cu un zimt la fiecare 24 de ore. Intervalul afisat de catre un ceas obisnuit echipat cu aceasta complicatie este de 29.5 zile, pe cand in realitate Luna inconjoara Pamantul in 29 de zile, 12 ore, 44 de minute si 2.8 secunde (29,53 zile). Astfel, sistemul are o marja de eroare de o zi la fiecare 2 ani, 7 luni si aproximativ 20 de zile.
Ceasurile superioare incorporeaza un sistem mai complex si mai precis, cunoscut sub denumirea de „fazele Lunii astronomice”. Discul este animat de o rotita cu 135 de zimti, iar diferenta dintre afisajul ceasului si intervalul real al revolutiei Lunii este de o zi la fiecare 122 de ani.
|
|
| Geam |
|
Placa subtire din sticla sau material sintetic transparent, pentru a proteja cadranele ceasurilor.
|
|
| Incasetare |
|
Procesul de introducere si fixare a mecanismului ceasului in carcasa sa.
|
|
| Indicator |
|
Piesa fabricata din metal usor si subtire, variabil ca forma, ce se misca pe un cadran gradat. Ceasurile au in general trei indicatori ce arata orele, minutele si secundele.
|
|
| Indicator fly-back |
|
La un cronograf cu afisaj analog, un secundar central aditional poate sa ramana suprapus pe celalalt pe masura ce se misca, poate fi oprit independent si readus inapoi pentru a ajunge din urma celalalt indicator putand fi oprit si resetat la zero impreuna cu celalalt indicator. La un cronograf cu afisaj numeric, este o functie ce are acelasi efect.
|
|
| Intoarcerea |
|
Operatiune ce consista in strangerea arcului de ceasornic. Aceasta operatiune poate fi efectuata manual (cu ajutorul remontorului) sau automatic (cu ajutorul unui rotor).
|
|
| Manufacture d'horlogerie |
|
Termen frantuzesc pentru o fabrica de ceasuri ce produce ea insasi componentele necesare pentru fabricarea produselor sale.
|
|
| Mecanism |
|
Ansamblu format din principalele elemente si mecanisme ale unui ceas: mecanismul de setare si intoarcere, arcul de ceasornic, angrenajul, regulatorul. Anatomic vorbind, mecanismul este format din "ebauche", elementele regulatoare si alte componente.
|
|
| Mecanism percutant |
|
La un ceas, mecanism automatic sau actionat manual care loveste orele sau suna alarma (vezi Repetitor).
|
|
| Mijloc (al carcasei ceasului) |
|
Partea din mijloc a carcasei in care este montat mecanismul.
|
|
| Piatra pretioasa |
|
Piatra pentru reducerea frictiunii. In general fabricata din material sintetic, cu exceptia pietrelor semi-pretioase (rubine, safire, granat) care sunt utilizate pentru ceasurile de lux.
|
|
| Piese de schimb |
|
Piese componente fie pentru producerea de ceasuri sau pentru repararea lor.
|
|
| Platina principala |
|
Platina de baza pe care sunt montate toate celelalte piese ale mecanismului (parte a "ebauche-ului").
|
|
| Punte |
|
Piesa complementara fixata de platina principala pentru a forma rama unui mecanism de ceas. Celelalte piese sunt montate in interiorul ramei (parte a "ebauche-ului").
|
|
| Regulator |
|
Set de piese (roata a ancorei, parghie, cilindru) care converteste miscarea de rotatie a angrenajului intr-o miscare alternativa (balansul).
|
|
| Remontor |
|
Buton striat localizat pe carcasa ceasului si utilizat pentru intoarcerea arcului de ceasornic. Este de asemenea utilizat pentru setarea indicatorilor la ora exacta si pentru corectarea datei.
|
|
| Repetitor |
|
Ceas care bate ora cu ajutorul unui mecanism actionat de un buton ce se apasa sau stift.
|
|
| Rezistenta la apa |
|
Previne patrunderea apei in ceas. Carcasa rezistenta la apa are garniturile de etansare in asa fel fabricate incat sa previna patrunderea umezelii.
|
|
| Rotor |
|
Semi-disc din metal greu, care se invarte in carcasa unui ceas automatic cu ajutorul energiei produsa de miscarile bratului celui care il poarta. Greutatea acestuia are tendinta de a-l aduce inapoi la pozitia verticala. Demultiplicat de un dispozitiv special proiectat, rotatiile sale intorc in mod continuu arcul de ceasornic.
|
|
| Schelet |
|
Ceas a carui carcasa sau piese ale mecanismului sunt fabricate din material transparent, permitand vizionarea pieselor esentiale ale ceasului.
|
|
| Secunda |
|
Unitate de masura pentru timp. In Sistemul International este una dintre cele sapte unitati fundamentale. Este definita ca durata a 9 192 631 770 de perioade ale radiatiei ce corespunde tranzitiei dintre cele doua niveluri hiperfine ale starii fundamentale ale atomului de cesiu 133 in repaus la temperatura de 0 K. Definitia secundei a fost initial legata de perioada de rotatie a Pamintului in jurul propriei axe, prin impartirea unei zile solare medii in 24 de ore, a fiecarei ore in 60 de minute, si a fiecarui minut în 60 de secunde. Acest mod de definire a fost suficient de precis pina cind au aparut ceasuri mai exacte care au dovedit ca rotatia Pamintului nu are o perioada constanta. In 1960, secunda a fost redefinita ca fractiunea 1/31 556 925,9747 a anului tropic la 1900/01/0 la ora 12 timpul efemeridelor. In 1967, in urma progresului efectuat in realizarea ceasurilor atomice, secunda a fost din nou redefinita ca durata a 9 192 631 770 de perioade ale radiatiei ce corespunde tranzitiei dintre cele doua niveluri hiperfine ale starii fundamentale ale atomului de cesiu 133. In 1997 a fost adaugata precizarea temperaturii considerate: 0 K.
|
|
| Setarea orei |
|
Proces prin care indicatorii ceasului sunt adusi la pozitia corespunzatoare orei exacte.
|
|
| Tahimetru |
|
Instrument pentru masurarea vitezei. In ceasornicarie, temporizator sau cronograf cu cadran gradat de pe care viteza poate fi citita in kilometri per ora sau alta unitate.
|
|
| Telemetru |
|
Un cronograf sau un subcadran ce prezinta o scala telemetrica cu ajutorul careia se masoara cu aproximatie distanta dintre un eveniment si un observator in functie de viteza sunetului. Calculul distantei se realizeaza folosind scala telemetrica si secundarul cronografului. Valorile de pe scala sunt exprimate in kilometri (km).
Exemplu: calcularea distantei dintre observator si o furtuna. Se porneste cronograful la vederea fulgerului si se opreste la auzul tunetului.
Viteza sunetului: 343,2 m/s
Timpul scurs dintre fulger si tunet: 3 sec
Distanta: 1029.6 ~ 1km
|
|
| Telescop |
|
La carcasele ceasurilor, un ax fixat intre brate pentru atasarea baretei.
|
|
| Temporizator |
|
Instrument utilizat pentru inregistrarea intervalelor de timp fara indicarea orei.
|
|
| Terminage |
|
Termen frantuzesc ce denota procesul de asamblare a pieselor in avantajul unui producator.
|
|
| Termineur |
|
Termen frantuzesc pentru un producator de ceasuri independent, angajat in asamblarea de ceasuri, totala sau in parte, in avantajul unui "etablisseur" sau "manufacturi" care furnizeaza piesele necesare.
|
|
| Tourbillon |
|
Dispozitiv ce are ca scop eliminarea erorilor de ritm in pozitii verticale. Acesta este compus dintr-o caseta in care se afla toate piesele regulatorului, cu balansierul in centru. Pinionul de esapament intoarce a patra roata fixata. Caseta face o rotatie pe minut, anuland astfel erorile.
|
|
| Vibratie |
|
Miscare a unui element oscilant, limitata de doua pozitii consecutive extreme. Balansierul unui ceas mecanic are in general cinci sau sase vibratii pe secunda iar un ceas cu frecventa inalta putand sa aiba sapte, opt sau chiar si zece vibratii pe secunda.
|
|
